După ce Vestul a respins, la Summitul pentru Pace care a avut loc în Elveția, pe 16 iunie, propunerea lui Vladimir Putin pentru pace în Ucraina, unul dintre oficialii regimului de la Moscova declară că următoarea propunere formală din partea Kremlinului nu va putea fi decât un document privind capitularea Ucrainei. Declarația a fost făcută de șeful delegației ruse la Viena pentru securitatea militară și controlul armamentului, Konstantin Gavrilov. ”Există puncte de unde nu te mai poți întoarce. Următorul lucru pe care Rusia îl va oferi va fi un document despre capitularea Ucrainei”, a spus el. El a declarat că propunerile făcute de Vladimir Putin înaintea summitului de la Geneva (la care Rusia nu a fost invitată, iar China nu a participat) au fost ”realiste”.
”Trupele ucrainene trebuie să se retragă total din Republica Populară Donețk, din Republica Populară Lugansk și din regiunile Herson și Zaporoje”, a spus Putin. ”Imediat ce Kievul va fi gata să facă asta și va începe cu adevărat să-și retragă trupele și să renunțe oficial la planul de a adera la NATO, imediat – chiar în acel minut – vom înceta focul și vor începe negocieri pentru pace”, au fost condițiile lui Putin.
La Summitul de la Geneva, unde au participat delegații din peste o suta de state, propunerile lui Putin au fost asemănate, de către președintele Ucrainei, cu cele făcute de Hitler. Premierul Italiei, Giorgia Meloni, a declarat că acestea nu pot fi propuneri serioase. Summitul s-a vrut o reeditare a votului din Adunarea Generală a ONU din 2022, imediat după începerea invaziei ruse, care a fost condamnată de peste 140 de state. Acum însă, la solicitarea unor participanți, în comunicatul final al summitului de la Geneva s-a renunțat la termenul ”agresiune”, care a fost înlocuit cu „război”. Au fost reafirmate principiile suveranității, independenței și inegrității teritoriale, care se aplică și Ucrainei. Comunicatul spune lumii că e bine să fie bine: că trebuie întărită securitatea centralelor nucleare din Ucraina, că războiul nu trebuie sa afecteze exportul de cereale și securitatea alimentară a lumii, trebuie făcute schimburi de prizonieri. Însă când vine vorba despre eventuale negocieri, planul luat în seamă este strict cel al Ucrainei.
În replică, purtătoarea de cuvânt a diplomației ruse, Maria Zajharova, spune că autorii formulei de pace ”sunt în Statele Unite și la Kiev și încearcă să arate că aceasta este singura bază pentru pace”. Însă Arabia Saudită, India, Africa de Sud, Indonezia și Mexic nu au semnat comunicatul de la Geneva. În plus, delegația saudită a subliniat că Ucraina trebuie să se pregătească pentru concesii teritoriale.
”Nu-i interesează pacea în Ucraina. Vor confruntare pe mai departe, escaladare și extinderea ostilităților, pentru a-și împlini imposibilul vis de a provoca o înfrângere strategică Rusiei”, a spus Zaharova despre aliații vestici ai Ucrainei.
În ajunul Summitului de la Geneva, The New York Times a publicat noi documente ale negocierilor Rusia-Ucraina din primele săptămâni ale războiului. Sunt documente care arată că regimul Putin era deschis la concesii pentru a obține semnarea unui acord. Documentele publicate de ziarul american arata că, inițial, Vladimir Putin a dorit ca Kievul să recunoască anexarea Crimeii, însă a decis apoi ca acest obiectiv să nu mai fie negociat, pentru a obține un acord mai rapid cu Ucraina. Rămânea ca Ucraina să nu adere la NATO și să nu permită baze militare străine pe teritoriul național, însă să aibă posibilitatea de a semna acorduri bilaterale cu statele membre NATO și să poată adera la UE. Apoi, Kievul trebuia să garanteze protecția cetățenilor rusofoni, iar Vestul ar fi trebuit să ridice sancțiunile impuse Rusiei. Fostul ministru de Externe ucrainean Aleksandr Cealîi a declarat, în decembrie 2023, că Rusia și Ucraina ”reușiseră să ajungă la un compromis. La jumătatea și la finalul lunii aprilie 2022 eram aproape să încheiem războiul printr-o reglementare pașnică”, spunea el. Potrivit relatării New York Times, doi dintre oficialii ucraineni cu care ziariștii americani au discutat au spus că Vladimir Putin ”și-a redus solicitările” pe măsură ce negocierile progresau.
Același articol publicat de The New York Times chiar înaintea Sumitului de la Geneva arată că decizia lui Volodimir Zelenski de a nu mai continua negocierile din 2022 cu Rusia nu a fost influențată doar de vizita premierului britanic Boris Johnson la Kiev, ci și de poziția președintelui polonez Andrzej Duda la summitul NATO din 24 martie 2022, la o lună după declanșarea invaziei ruse. ”Liderii din Polonia – susținători fermi ai Ucrainei de la bun început – s-au temut că Germania sau Franța ar putea încerca să-i convingă pe ucraineni să accepte condițiile Rusiei, spune un diplomat European. Polonezii au vrut să împiedice acest lucru. Pe 24 martie președintele Duda a prezentat textul proiectului de acord Rusia-Ucraina la care se ajunsese pe 17 martie și a spus: «Care dintre voi l-ar semna?» Niciunul dintre cei prezenți nu a scos o vorbă”.
Polonia și Marea Britanie făcuseră o mișcare importantă cu doar o săptămână înaintea invaziei ruse: au pus bazele unei alianțe informale cu Ucraina (eveniment care nu a fost tratat cu atenție din cauza evoluției rapide a evenimentelor), o alianță care ar fi permis Ucrainei să continue lupta, în cazul în care Kievul decidea să lupte împotriva Rusiei. Polonia urma să fie puntea de transfer a armelor din Vest, în special Marea Britanie la acel moment, în Ucraina. Într-un interviu recent, liderul partidului polonez Confederația (de extremă dreapta), Grzegorz Braun, și-a exprimat îngrijorarea că SUA și Marea Britanie ar putea folosi din nou Polonia ca pe un declanșator al unui război în vederea impunerii unei noi ordini mondiale, așa cum s-a întâmplat și în 1939.
Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
