La grava concluzie din titlu am ajuns după ce am citit hotărârea de guvern care stabilește ca alegerile parlamentare să aibă loc pe 1 Decembrie 2024, adică de Ziua Națională a României, acesta fiind modul insolit prin care Marcel Ciolacu, premier, și Nicolae Ciucă, președinte al Senatului, țin să „marcheze” marea sărbătoare a poporului român! Este un fapt nemaiîntâlnit în istoria noastră contemporană, așa cum nu s-a mai consemnat nici în istoria postbelică a vreunui stat european, ca să mă rezum doar la această zonă.
În context, m-a șocat opinia unui consătean de 85 de ani, om simplu, care, vorbind despre alegeri parlamentare la 1 Decembrie, le-a asociat cu vremurile de după 1945, când, în România, s-a instaurat dictatura bolșevică, iar ocupanții sovietici și cozile lor de topor locale au călcat cu cizmele întreaga noastră istorie, ca și societatea, arestând elita ei, apoi cenzurând clasicii culturii române și, înainte de toate, dând la o parte marile sărbători ale istoriei noastre – 24 ianuarie, Ziua Unirii, 9 Mai, Ziua Independenței, 1 Decembrie, Ziua Marii Uniri. Au impus, în schimb, ca sărbători de vază pe cele legate de bolșevism ori de Rusia: 23 august, ca Zi Națională, și, o bună bucată de timp, 7 noiembrie, ziua triumfului revoluției din Octombrie, din Rusia!
Totuși, adevărul trebuie scris cu orice risc: după plecarea trupelor sovietice din România -1958 – Centenarul Unirii din 24 ianuarie 1959 a fost marcat prin manifestări de amploare, între altele, în Piața Palatului din Capitălă s-a jucat o imensă Horă a Unirii, s-a intonat acel imn care a fost cântat de zeci de mii de oameni. Totodată, s-au organizat sesiuni științifice și simpozioane și s-au tipărit cărți de mare valoare pentru istoria românească. Pe urmă, în anii 1970, Zilei de 1 Decembrie i s-a acordat o tot mai mare importanță, devenind uzuală formula Marii Uniri, care, în mod explicit și implicit, includea și revenirea Basarabiei și Bucovinei la „patria Mumă”, ceea ce trebuie spus clar și fără ezitare.
Pornind de la cele de mai sus nu mă sfiesc să scriu că prin decizia de a pune parlamentarele pe 1 Decembrie, actuala coaliție se dovedește o continuatoare a vremurilor pe care le credeam revolute, în care „cizma” sovietică, sicofanții și yesmanii ei locali călcau în picioare fără jenă toate marile momente din istoria noastră!
Totodată, avem de-a face cu o „monstruoasă coaliție” a noilor vremuri, cu rol la fel de nefast în viața politică, socială și culturală românească precum a avut monstruoasa coaliție, care, în 1866, a dus la debarcarea acelui domn luminat Alexandru Ioan Cuza, de care se leagă debutul unor reforme democratice în statul modern român!
Scriu aceste rânduri cu firească jenă, întrucât am fost printre puținii comentatori externi, care, pornind de la lecția politică dată de „Große Koalition” (marea coaliție), din Germania, din 2017 până azi, respectiv guvernul de coaliție dintre CDU /CSU și SPD, am susținut că o atare construcție politică având la bază principii ferme și valori perene respectate de asociații la guvernare poate fi viabilă și în România, cu efecte benefice asupra întregului ansamblu al vieții noastre, nu doar politice. Numai că, una-i una și alta-i alta, cum se zice, pentru că, la noi, clasa politică de la guvernare se îmbată cu apă chioară și crede că nu-i mai stă nimic în cale, și-și face mendrele după propria-i vrere, drept pentru care ajunge la decizii aberante, precum cea cu alegeri de Ziua Națională
Probabil că, pe față sau în surdină, ei, guvernanții de mucava, invocă așa-numitul „europenism”, care, în viziunea lor, ar presupune ignorarea istoriei naționale și a marilor ei momente precum Marea Unire. Tot ce e posibil, dar, dacă este adevărat, cum își explică ei modul exemplar, civilizat și de mare semnificație simbolică, în care Franța celebrează 14 iulie ori marchează cu mare fast debarcarea din Normandia – 6 iunie 1944; sau Polonia sărbătorește Ziua ei Națională -11 noiembrie – când se marchează independența redobândită de această țară în 1918, după 123 de ani în care a fost împărțită între Austro-Ungaria, Prusia și Rusia? Garantez că autorităților din cele două țări amintite, dar și din multe alte state europene – Cehia, Belgia, Italia, Ungaria, Grecia, etc. – nu le-ar trece vreodată prin minte să umbrească Ziua Națională, dar să facă ce-a făcut tandemul Ciolacu-Ciucă, supervizat de președinte, adică să convoace alegeri parlamentare!
Din păcate, în „România educată”, concept lansat cu tam-tam de Iohannis, nivelul educației și adevăratul sentiment național, nu împins până la exagerare care duce la degradare, al multor lideri politici pe care i-am calificat de mucava sunt de paradă. Doar din România, și nu din alt stat european, președintele (Traian Băsescu) a plecat din țară de Ziua Națională spre a participa (1 Decembrie 2010) la o reuniune (formală) a OSCE din Astana, Tașkent. Doar din România, și nu din altă țară europeană, președintele (Klaus Iohannis) a plecat în Polonia, mai 2015, spre a depune o coroană de flori în memoria polonezilor care s-au jertfit în Al Doilea Război Mondial, în timp ce, până la acea dată, nu depusese nici măcar o jerbă sau un buchețel în memoria românilor care și-au dat viața pe frontul din Est sau pe cel din Vest!
Doar în Româia, și nu în alt stat european, președintele (Klaus Iohannis) nu a particiat la manifestările dedicate Zilei Naționale pe când era primar al Sibiului, fostul senator liberal Sorin Ilieșiu oferind presei o lungă listă cu anii absențelor acestuia.
În numele aceluiași „europenism” mimat sărbătoarea Centenarului Marii Uniri din 2018 a fost una simulată, ca să nu spun ignorată, de Cotroceni.
Unde este societatea civilă, cu vocalii ei membri în alte cazuri mai puțin importante? Unde este Academia Română cu al său președinte, istoric de profesie, care ar trebui să apere sentimentul național ?
Mă întreb ce vor face ambasadorii și diplomații noștri de Ziua Națională ? În loc să fi organizat manifestări, concerte sau recepții cu participarea românilor din diasporă sau a oficialităților din țările în care sunt acreditați, ei vor păzi urnele și vor raporta despre prezența la vot!
Sictir boieri-guvernanți, zicere populară pe care o reiau în pamfletul meu, voi, care n-ați înțeles nimic din extraordinara dăruire cu care zeci de mii de români din diasporă au cântat imnul național și au încurajat echipa de fotbal a României la Euro-2024 din Germania! Români plecați din țară de ani buni au intonat cu un patetism contagios „Deșteapt-te române!”, uluind asistența, oficialitățile UEFA și pe cele politice locale! Ei ar trebui să știe primii că mai toți românii din diasporă spun : „Noi am plecat din țară, dar țara n-a plecat din noi!”
Guvernanți precum producătorul de covrigi din Buzău și olteanul-general din zona în care s-au născut Argetoianu, Titulescu ori Tătărăscu nu sunt la înălțimea înaintașilor lor, ci calcă vârtos pe urmele lui Florin Vasilică Cîțu, adică spre caricaturile politice!
Cred că la scrutinul absurd pe care l-au stabilit de Ziua Națională ar putea afla că votul seamănă cu un glonț: nu știi de unde vine și unde ajunge! Totuși, propun un final plăcut, rugând confrații acreditați la Guvern și Senat să-i pună pe Ciolacu și Ciucă să spună primele patru versuri din imnul nostru național, cântat cu atâta patos pe stadioanele germane de fotbaliști și românii din tribune, ca și de cei de ACASĂ!
(Articol apărut în „Flacăra lui Adrian Păunescu”, nr. 26, 12 iulie 2024, pag. 14)
Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
