Ursula von der Leyen va candida pentru un nou mandat în fruntea Comisiei Europene. Echipa sa a păstrat tăcerea, însă candidatura ei nu mai este un secret de câteva luni. Singurul aspect pozitiv al acestei candidaturi ar putea fi respectarea timidei încercări de a da un parfum democratic Comisiei Europene – procedura sptizenkandidaten, prin care partidele europene își nominalizează, înaintea alegerilor, câte un candidat la președinția Comisiei.
În 2019, von der Leyen nu a fost aleasă prin aceasta metodă. Președintele CE ar fi trebuit sa fie candidatul PPE, Manfred Weber, sau candidatul socialiștilor, Frans Timmermans. Pentru că germanul nu era pe placul președintelui Emmanuel Macron, liderii statelor UE au aprobat, în spatele ușilor inchise, o variantă care să mulțumească Germania Angelei Merkel și Franța lui Macron. În acest mod netransparent a ajuns contestatul ministru al Apărării din Germania (Ursula von der Leyen) în fruntea Comisiei Europene.
Acum, candidatura sa va fi anunțată oficial la Bucuresti, pe 6-7 martie, la Congresul PPE. Ce ar putea aduce un nou mandat al lui von der Leyen? La Forumul Economic Mondial de la Davos, în ianuarie, von der Leyen a vorbit despre cum ar trebui să acționeze executivul UE în viitor: ”În următorii ani ar trebui să gândim la fel”.
A gândi la fel este rău pentru Europa, ar însemna prelungirea nefirească a unei ere politice care a contribuit mult la actualele convulsii sociale, economice și geopolitice din Europa. Focus.de identifică șapte mari motive pentru care un nou mandat von der Leyen este o idee nefericită pentru UE. Unele dintre ele țin de obsesia germană a austerității și a neîmpărțirii datoriei între toate statele membre, în timp ce Germania profită cel mai mult de pe urma monedei euro.
1. Europa a ajuns datornică
Comisia von der Leyen a transformat UE, care nu are venituri proprii, într-un datornic. Este pentru prima dată când UE se îndatorează pe piețele de capital, pentru programul ”Next Generation EU”, programul de refacere după criza pandemiei. UE are o datorie de 750 de miliarde de euro, iar von der Leyen a introdus obligațiunile europene, un lucru despre care spusese că nu se va întâmpla.
2. Europa stagnează în ce privește liberul schimb
Von der Leyen nu a fost în stare să dea un impuls politicii comerciale, vitală pentru supraviețuirea continentului. Iar atunci când a dat impuls, a făcut-o în direcția greșită. A fost o susținătoare a sancțiunilor împotriva Rusiei, care au fost mai dăunătoare pentru Europa decât pentru Moscova. În comerțul cu China, i-a urmat cu supunere pe americani, care vor să folosească protecționismul pentru a se descotorosi de rivalii din Asia. Nu a reușit să încheie un acord de liber schimb cu America de Sud (Mercosur), din cauza inepției de a transfera ideea politicii bazate pe valori din domeniul diplomației în cel comercial. Asta a dus la idiosincrazii în toată lumea. Oamenii din Asia și America Latină vor să importe bunuri europene, însă nu la pachet cu indicațiile politice ale președintei Comisiei de la Bruxelles.
3. Căderea în dizgrație a Pactului Verde
Cele 34 de proiecte de lege adunate sub titlul Pactul Verde European au dus Europa și mai departe de statutul de economie de piață funcțională. Acum nu numai că statul se implică în politica energetică, dar intervine și în lanțul industrial din Europa. Stabilrea unui termen pentru interzicerea înmatriculării mașinilor cu motoare termice a fost un simbol al sentimentelor ecologiste ale președintei, pentru care întreg continentul (și în special Germania, Franța și Italia) va plăti scump. Acum, Manfred Weber este pentru anularea restricțiilor, iar constrictorii de automobile sunt de partea sa.
4. Europa a devenit inamicul inteligenței artificiale
Legea pentru inteligența artificială este corectă politic, dar inutilă economic. Cercetătorii europeni din acest domeniu au pierdut chiar înainte de a începe cursa cu cei din SUA. Comisia UE îi obligă să fie foarte transparenți cu statul, or, în SUA nu există o asemenea regulă. Prin urmare, Europa începe meciul cu plumb în picioare.
5. Europa nu are piață de capital
Uniunea Piețelor de Capital, adică armonizarea circuitelor monetare, nu a făcut niciun progres în mandatul lui von der Leyen. În SUA, valoarea companiilor listate la bursă este de 160% din PIB. În Germania este de sub 60%, iar în Franța de puțin peste 80% din PIB. Asta se datorează faptului că piața de capital din Europa nu are profunzime, iar din această cauză sunt mai puțini investitori, companii mai mici, valori mai mici pe bursă. Beneficiarii acestei situații sunt instituțiile financiare americane. Dacă ar putea, Wall Street-ul ar vota cu von der Leyen.
6. Politica europeană a migrației este un eșec
În timpul mandatului lui von der Leyen, traficanții de imigranți din Africa au ajuns să patroneze adevărate ”agenții de turism ilegale”. Asta spune un traficant din Tunisia, intervievat de La Repubblica. Oamenii văd consecințele acestor activități ilegale care au loc sub ochii statului și UE și încep să voteze în consecință. Cu alte cuvinte, ascensiunea AfD în Germania și a altor partide extremist este opera unor politicieni precum von der Leyen.
7. Europa a fost marginalizată la nivel internațional
Politica externă și de apărare a UE a rămas amorfă. America domină evenimentele din Vest. Rușii intervin și ei cu armata (pe frontul din Estul Europei) și cu trolii lor (în rețelele de date ale UE). Deciziile privind politica apărării europene au lipsit, în timp ce Donald Trump și republicanii amenință că vor lăsa UE la mila Rusiei. ”I-aș încuraja pe inamici să facă tot ce vor cu voi. Trebuie să plătiți. Trebuie să vă plătiți facturile”, le-a transmis Trump europenilor, în timpul unui recent miting electoral.
Concluzia este că von der Leyen a avut ocazia de a arăta ce poate, dar a arătat doar că este doar o prelungire a erei Merkel, precum limba unui ghețar. Sunt de înțeles rațiunile personale pentru care vrea un al doilea mandat. Însă este o idee proasta. Era Merkel s-a încheiat. Și poate că ar fi bine ca, de data aceasta, șefii de stat și de guvern să nu mai joace poker cu numele președintelui Comisiei Europene. Ar fi bine ca acesta să fie decis de cetățenii europeni, prin intermediul celor pe care îi aleg în PE.
Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
