Curtea Constituţională a României dezbate, miercuri, sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în legătură cu „Legea fugarilor”.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis la finalul anului trecut, în urma convocării Secţiilor Unite, cu participarea a 88 de judecători, sesizarea CCR cu privire la Legea pentru modificarea şi completarea Legii 286/2009 privind Codul penal.
În opinia Instanţei supreme, printre drepturile încălcate cetăţenilor prin această lege se află cel la un proces echitabil şi cel la libertate individuală.
„Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis sesizarea Curţii Constituţionale a României pentru controlul constituţionalităţii, înainte de promulgare, în ceea ce priveşte Legea pentru modificarea şi completarea Legii 286/2009 privind Codul penal. Sesizarea de neconstituţionalitate priveşte prevederile actului normativ indicat, în ansamblul său, Secţiile Unite apreciind că ar fi încălcate prevederile art. 1 alin. (5) privind principiul legalităţii, art. 21 alin. (3) din Constituţia României cu privire la dreptul la un proces echitabil coroborat cu prevederile art. 23 alin. (2) privind dreptul la libertate individuală, precum şi art. 15 alin. (1) şi (2) din Constituţie privitor la neretroactivitatea legii”, se arăta într-un comunicat al Instanţei supreme.
Plenul Camerei Deputaţilor a adoptat, pe 29 noiembrie 2023, proiectul de lege iniţiat de Ministerul Justiţiei care prevede că persoanele condamnate definitiv, care nu se prezintă în termen de şapte zile la Poliţie pentru a fi încarcerate, vor fi considerate evadate şi riscă o pedeapsă între 6 luni şi 3 ani.
„Evadarea din starea legală de reţinere sau de deţinere se pedepseşte cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani. Când evadarea este săvârşită prin folosire de violenţe sau arme, pedeapsa este închisoarea de la 1 la 5 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi. Se consideră evadare:
a) neprezentarea nejustificată a persoanei condamnate la locul de deţinere, la expirarea perioadei în care s-a aflat legal în stare de libertate;
b) părăsirea, fără autorizare, de către persoana condamnată a locului de muncă, aflat în exteriorul locului de deţinere;
c) încălcarea de către persoana aflată în arest la domiciliu a obligaţiei de a nu părăsi imobilul ori nerespectarea de către aceasta a itinerariului sau condiţiilor de deplasare, stabilite potrivit legii.
Se consideră evadare şi fapta persoanei condamnate la pedeapsa detenţiunii pe viaţă sau la pedeapsa închisorii de a nu se prezenta la organul de poliţie în vederea punerii în executare a mandatului de executare a pedepsei în termen de 7 zile de la data la care a rămas definitivă hotărârea prin care s-a dispus executarea pedepsei”, prevede proiectul de lege.
Pedeapsa aplicată pentru infracţiunea de evadare se adaugă la pedeapsa rămasă neexecutată la data evadării, mai stipulează actul normativ.
Alina Bica, Mario Iorgulescu, Paul de România, Dragoş Săvulescu sau Cătălin Cherecheş sunt doar câteva nume de pe lista persoanelor condamnate definitiv în România, care au reuşit să plece din ţară pentru a scăpa de închisoare. Italia şi Grecia sunt ţările preferate de fugarii condamnaţi.
Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
