Premierul Marcel Ciolacu a avut revelația unui moment istoric. Cu adevărat istoric, într-adevăr, că, de 15 ani, politicienii au găsit consens pe ceva.
E vorba de semnarea contractelor de construcţie a spitalelor regionale de la Iaşi şi Cluj , „un moment ireal”, după cum a susținut premierul Ciolacu.
”De 15 ani de zile toţi politicienii din România, toate guvernele din România, toţi miniştrii Sănătăţii au vorbit şi au pus în oferta electorală cele trei spitale regionale, respectiv Spitalul regional de la Iaşi, Spitalul regional de la Cluj, Spitalul regional de la Craiova.
Cred că este un moment, îi văd şi pe reprezentanţii constructorilor, un moment care pare, un pic, ireal.
Şi pe domnul preşedinte de la ANDIS, pe care-l felicit pentru că împreună cu ministrul Sănătăţii au parcurs toate procedurile, cred că aţi avut şi contestaţii, şi, în sfârşit, am semnat construcţia la cele două spitale regionale, la cel de la Cluj şi la cel de la Iaşi”, a declarat premierul.
Tusea și junghiul…
„Întotdeauna când e vorba de infrastructură, mai ales în Sănătate, e un moment de mândrie. O spun fără nicio reţinere, ca prim-ministru e normal să fiu mândru alături de echipa guvernamentală, dar am o jenă de a mai vorbi încă o dată despre spitalele regionale”, s-a confesat Ciolacu.
Premierul a participat miercuri, la Palatul Victoria, la ceremonia de semnare a contractelor pentru construirea Spitalului Regional de Urgenţă Iaşi şi a Spitalului Regional de Urgenţă Cluj.
De față, ministrul Sănătăţii, reprezentanţi ai autorităţilor locale din judeţele Iaşi şi Cluj şi cei ai constructorilor.
Săptămâna viitoare ar urma să se închidă şi procedurile la Spitalul Regional de la Craiova, a mai anunțat Ciolacu.
Investiţie din PNRR
Investiţia în spitalele regionale de la Cluj şi Iaşi se ridică la „aproape 7 miliarde de lei, aproximativ 1,5 miliarde de euro, bani prinşi în PNRR, a mai arătat premierul.
Alte momente ”ireale”
Alexandru Rafila anunța în septembrie anul trecut, că şase spitale au fost eliminate din lista investiţiilor susţinute prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) ca urmare a diminuării alocării pentru Componenta 12 „Sănătate” cu 26% (740 milioane de euro).
Obiectivele de investiţii a căror finanţare nu va fi mai asigurată din PNRR, ci prin BEI, sunt: construirea Spitalul de Obstetrică-Ginecologie Buftea şi desfiinţarea construcţiilor existente; construirea unui corp nou pentru Departamentul „Sănătatea mamei şi copilului” din cadrul spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă „Sfântul Apostol Andrei” din Constanţa; construirea de secţii de Obstetrică-Ginecologie la Arad; construirea într-o nouă locaţie a Spitalului de Urgenţă „prof dr Dimitrie Gerota”; construirea Spitalului Clinic de Pneumoftiziologie şi Boli infecţioase Braşov; şi relocarea Spitalului Judeţean de Urgenţă Alba Iulia.
Întrebat cum au fost revizuită lista, Rafila a spus: „Ca întotdeauna, ca în orice listă, există un clasament (…) Spitalele care au alergat mai încet sunt cele şase (…) Mi se pare o abordare demagogică dacă nu înţelegem că finanţatorul pune nişte condiţii şi nu înţelegem că toate obiectivele trebuie să fie finanţate şi ajungem în zona demagogică şi spunem că Ministerul Sănătăţii a tăiat cu bună ştiinţă fondurile”.
„Tăierea banilor de la sănătate din PNRR este o crimă pentru sistemul sanitar”
Rafila menţiona că precizările sale vizează „clarificarea unor aspecte legate de finanţarea investiţiilor din sectorul sanitar în PNRR”, pentru că „în ultimele zile au fost o serie de declaraţii, de controverse în spaţiul public”.
„Aş dori să fie clar pentru toată lumea care este situaţia (…) pentru ca toate investiţiile din PNRR să poată să primească finanţare şi să se termine într-un timp cât mai scurt. La data de 3 noiembrie 2021, Consiliul Uniunii Europene a adoptat o decizie de punere în aplicare a grantului pentru România, în valoare de 29,12 miliarde de euro, cu două componente: una este de grant, ceea ce înseamnă fonduri nerambursabile în valoare de 14,23 miliarde de euro şi împrumut, (…) cu o dobândă redusă în valoare de 4,94 miliarde euro. (…)
Comisia Europeană a dispus (n.r. în 2023) ajustarea PNRR, (…) actualizată pentru fiecare stat membru. Deci nu doar România a fost afectată de acest mecanism, prin înlocuirea datelor din previziunile Comisiei din toamna anului 2020 cu rezultatele efective ale PIB şi (…) s-a dispus, pentru România, o diminuare a contribuţiei financiare a UE pentru întreg PNRR de 2,1 miliarde de euro, din zona de granturi”, a explicat Rafila.
Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
