Ce mai spun politicienii de Ziua Românilor de Pretutindeni?
Preşedintele Klaus Iohannis a transmis un mesaj cu ocazia Zilei Românilor de Pretutindeni, în care afirmă că „diaspora a devenit mai puternică şi a căpătat o voce care se face mai bine auzită atât la Bucureşti, cât şi în alte capitale ale lumii”.
Iohannis susține că a promovat constant alcătuirea de comunități profesionale între românii din țară și cei din străinătate, croind astfel o legătură mai strânsă între oamenii de afaceri, cercetătorii științifici, medicii, profesorii și artiștii români de pretutindeni, de “aici” și de “acolo”, care, lucrând împreună, au construit multe proiecte de succes.
„Începând din 2015, celebrăm în fiecare an Ziua Românilor de Pretutindeni în ultima duminică din luna mai ca pe o zi dedicată tuturor românilor, dar mai ales celor care trăiesc în afara granițelor.
Oriunde ne-am afla, sărbătorim această zi împreună, evaluând ce s-a făcut, dar mai ales ce rămâne de înfăptuit, astfel încât să ne simțim mai bine protejați și să fim mai încrezători într-o Românie care ne apără drepturile și ne servește interesele.
Împreună am schimbat felul în care instituțiile statului îi privesc pe cei aflați departe de țară. Acum, autoritățile înțeleg mai bine cum poate fi transformată plecarea la muncă sau la studii în străinătate dintr-o pierdere pentru România, într-o oportunitate care nu trebuie irosită. Experiența cu care concetățenii noștri se reîntorc în țară și implicarea românilor în comunitățile în care trăiesc sunt astăzi puse în valoare prin politici publice dedicate cum ar fi: măsuri menite să îi ajute pe copiii rămași în țară, să apere drepturile lucrătorilor sezonieri în țările gazdă, să echivaleze cu celeritate diplomele pentru studenți sau să îi reîncadreze pe piața muncii pe cei care doresc să revină în țară.
De asemenea, am promovat constant alcătuirea de comunități profesionale între românii din țară și cei din străinătate, croind astfel o legătură mai strânsă între oamenii de afaceri, cercetătorii științifici, medicii, profesorii și artiștii români de pretutindeni, de “aici” și de “acolo”, care, lucrând împreună, au construit multe proiecte de succes.
Prin instituționalizarea multor astfel de inițiative, diaspora a devenit mai puternică și a căpătat o voce care se face mai bine auzită atât la București, cât și în alte capitale ale lumii.
Ziua Românilor de Pretutindeni este, totodată, un prilej de a ne reafirma angajamentul față de unitate și solidaritate. Într-o lume în continuă schimbare, valori precum libertate, demnitate și respect rămân pilonii pe care se bazează comunitatea democratică globală. Să nu uităm nicio clipă că am putut depăși provocările dificile ale ultimilor ani prin capacitatea noastră de a rămâne uniți. Cu un război la granițe, am arătat o emoționantă empatie refugiaților ucraineni, cărora am știut să le demonstrăm remarcabila solidaritate a românilor față de vecinii lor atât de încercați.
Tradițiile și cultura noastră reprezintă o sursă de mândrie și de inspirație pentru toți cei care poartă în suflet spiritul românesc. Indiferent de continentul pe care ne aflăm, celebrăm, astăzi, cu toții moștenirea noastră comună și identitatea care ne definește ca popor.
Oriunde s-ar afla, românii aduc o contribuție valoroasă la diversitatea și bogăția culturală a societăților în care trăiesc. Este, așadar, important să ne păstrăm identitatea, limba și tradițiile și să le transmitem generațiilor viitoare.
La mulți ani, dragi români de pretutindeni!”, a transmis Iohannis.
La rândul său, premierul Marcel Ciolacu a afirmat, duminică, la un evenimdent organizat de Ziua Românilor de Pretutindeni, că ”fiecare trecere definitivă peste granită a unui român este un eşec pentru această ţară, nu o sărbătoare”.
”Mi-am amintit de fratele meu care, imediat după Revoluţie, a plecat în Germania, ca mulţi alţi români, în căutarea unei vieţi mai bune. Simt acum, aşa cum am simţit şi atunci, că nu a fost nicio sărbătoare la noi în familie. Ne-a fost tuturor greu şi mamei, cred, aproape imposibil. Văzând plecarea unui băiat cu singura nepoată pe care o avea şi urma să-i vedem doar în fotografii sau să-i auzim doar la telefon. Cu adevărat a fost sărbătoare doar când s-au întors acasă. Adevărul este că de 30 de ani ne-am obişnuit să sărbătorim eşecul. Organizăm evenimente, spunem discursuri, facem poze şi apoi fiecare îşi vede de viaţa lui, noi aici şi dumneavoastră, dincolo, în alte ţări”, şi-a început Marcel Ciolacu discursul, duminică seară.
Ciolacu a spus că ”fiecare trecere definitivă peste graniţă a unui român este un eşec pentru această ţară, nu o sărbătoare”.
”Fiecare mamă, fiecare frate, fiecare soră sau nepot care pleacă lasă un gol imens, atât în familia care rămâne să sufere, cât şi în comunităţile din care fac parte. Iar gol cu gol, cu gol, ajung să formeze un imens abis în sufletele şi în sufletul acestei naţiuni. Iar asta nu poate fi deloc o sărbătoare”, a adăugat premierul.
Potrivit acestuia, ”acesta este principalul eşec al clasei politice româneşti de după Revoluţie”.
”Vă rog să-mi permiteţi să vă cer scuze pentru că n-am putut mai mult şi mai bine. Vă cer iertare că n-am fost în stare să vă ţinem acasă”, a mai spus Ciolacu.
Premierul s-a referit şi la demersurile făcute pentru a îmbunătăţi viaţa romînilor din străinătate, dar şi la aderarea la Schengen.
”Însă, cu siguranţă, cea mai mare realizare va fi în acest an, când România va adera complet la Spaţiul Schengen. Ştiţi foarte bine calvarul pe care trebuie să-l înduraţi an de an la graniţă, când vreţi să vă întoarceţi acasă de sărbători. Eu consider aceasta este o umilinţă, iar românii nu au niciun motiv pentru care să fie umiliţi şi să nu primească ce li se cuvine (…) Anul acesta trebuie să facem dreptate până la capăt şi să intrăm şi cu graniţele terestre”, a mai declarat prim-ministrul.
Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
